esti inalta, zvelta, blonda, auzi, nemtzoaica satena vopsita blonda. radiezi de inocenta cumintzenie occidentala si practica. hartoapele mi-au zgaltzait in bucatzele incercarile de a nu ti-o leza. tu te-ai dovedit mai putzin casanta. ne curge apa din par pana-n pantofi. facem dush. razi cu un cinism care contrazice aerul tau de bibelou. fotografiezi tot ce prinzi. ce frumos si verde e bulevardul unirii. verde si ud.
itzi arat eu ce viatza e aici. imi arat mie ca e. te duc la muzeul de arta ca sa vad tablouri, te duc la cartureshti ca sa beau ceai. scuza mea perfecta ce esti, ghemotocul meu de incordare balcanica din stomac. itzi arat eu. stai ca nu-i loc. toate mesele sunt ocupate. iesi inapoi pe magheru, cu capul jos. te intreb, in engleza mea internatzionala, adica redusa la nimic pentru claritate maxima: "are you upset?". "no, no!", imi raspunzi ca trezita dintr-un somn iepuresc si febril. "you look upset", zic neincrezatoare. nu las bariera lingvistica, materiala si culturala sa ne faca doua papushi de carpa, mute si stangace. picaturi de ploaie rece si nedorita - macar altereaza frumos farurile si lampile de dincolo de parbriz. "i know another nice place where we can go, if you want to... and if not, we can go home, my mom is making us a nice dinner", continuu. ce repetitivitate si ce accent prost, romanesc pe engleza mea internatzionala, ma gandesc. "but we came to have tea there", suspini. sunt uimita. chiar ti-ar fi placut.
nu-i nimic. ai sa vii la vara. si am sa te duc la cartureshti ca sa beau ceai. si la muzeul satului, ca sa vad case. si prin herastrau, ca sa merg cu vaporashul, sa mananc vata de zahar si sa ma dau in caracatitza. si la arcul de triumf, ca sa-i faci o poza in care soarele ma scalda-n raze aurii.
itzi arat eu ce viatza e aici. imi arat mie ca e. te duc la muzeul de arta ca sa vad tablouri, te duc la cartureshti ca sa beau ceai. scuza mea perfecta ce esti, ghemotocul meu de incordare balcanica din stomac. itzi arat eu. stai ca nu-i loc. toate mesele sunt ocupate. iesi inapoi pe magheru, cu capul jos. te intreb, in engleza mea internatzionala, adica redusa la nimic pentru claritate maxima: "are you upset?". "no, no!", imi raspunzi ca trezita dintr-un somn iepuresc si febril. "you look upset", zic neincrezatoare. nu las bariera lingvistica, materiala si culturala sa ne faca doua papushi de carpa, mute si stangace. picaturi de ploaie rece si nedorita - macar altereaza frumos farurile si lampile de dincolo de parbriz. "i know another nice place where we can go, if you want to... and if not, we can go home, my mom is making us a nice dinner", continuu. ce repetitivitate si ce accent prost, romanesc pe engleza mea internatzionala, ma gandesc. "but we came to have tea there", suspini. sunt uimita. chiar ti-ar fi placut.
nu-i nimic. ai sa vii la vara. si am sa te duc la cartureshti ca sa beau ceai. si la muzeul satului, ca sa vad case. si prin herastrau, ca sa merg cu vaporashul, sa mananc vata de zahar si sa ma dau in caracatitza. si la arcul de triumf, ca sa-i faci o poza in care soarele ma scalda-n raze aurii.
6 Comments:
Cum necum, tot de d-astia de-ai lu transpa dau!
hey...da' ce? acum si liciu e al lui??? think again...hehehe
btw, ai vazut moulin rouge? e o faza acolo cu " she's mineeeeee"...
think about it
;)
porcu sincer sa se simta onorat, chiar. umil si cititor.
ploaie, iar...
si bine ca nu-i ploaie de vara, simt ca se apropie :)
bah, asta e post nepieptanat!!! =))
l-a ciufulit ploaia
lasa-l asa, e bun
gataaa! :>
pieptanat. coiffat. ras, tuns, frezat.
Post a Comment
<< Home